Cum este și normal, proiectul Legii educației aduce reacții pro și contra.Din păcate reacțiile sunt mai mult contra, iar purtătorii acestora sunt personaje cu certificare și expertiză profesională. Dincolo de aceste reacții ,de care ar trebui să se tină seama, învățământul românesc trebuie reformat. Aceasta nu reprezintă o noutate. Din păcate reforma a întârziat nepermis. Problema este dacă ea va conducela o eficientizare a sistemului sau va crea alte disfuncționalitati . Sunt interesante reacțiile unor personaje din sistem, motiv pentru care încerc o sistematizare a acestora.
Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, prof. dr. Andrei Marga, a declarat că, dacă proiectul legii educaţiei va fi adoptat în forma propusă de iniţiator, se va asista la o migraţie a profesorilor universitari, dar şi la o politizare a învăţământului superior.
”Este proiectul de lege care loveşte cel mai profund interesele României. Dacă asta se vrea, cine îl face trebuie să îşi asume răspunderea, care nu este doar pentru ziua de mâine. Niciun proiect de lege din istoria modernă a României nu a fost atât de carent şi atât de dăunător intereselor ţării. Este un proiect de lege care vădeşte, mai mult ca oricare altul, voinţa unui partid politic de a pune mâna pe şcoli, pe licee şi pe universităţi. Acele consilii de administraţie din şcoli înseamnă politizarea învăţământului, la fel şi modul de alegere a rectorilor', a declarat Andrei Marga, citat de Agerpres.
Potrivit rectorului UBB, proiectul de lege iniţiat de Ministerul Educaţiei afectează autonomia universitară, deplasează deciziile 'pe umerii' ministerului sau Guvernului, iar cercetarea ştiinţifică este 'distrusă'. Mai mult, Andrei Marga acuză o 'şubrezire' a demnităţii cadrului didactic, care, dintr-un angajat al statului, riscă să devină un angajat dependent de membrii consiliului de administraţie.
Marga spune că soluţia prezentată de actuala conducere a Ministerului Educaţiei, ca profesorii universitari să se pensioneze la 65 de ani, a mai fost încercată şi pe vremea lui Carol al II-lea, dar şi în perioada interbelică şi în timpul regimului ceauşist.
Acum se încearcă a patru ediţie a scăpării de profesorii care, se ştie bine, după 1989 au votat fie PSD, fie Convenţia Democratică. Nu au votat cum trebuie. Dar aceasta ce înseamnă? România are oricum o migraţie a studenţilor în creştere. Când vezi că se vând examene, licenţe, diplome, ca student deja nu mai ai încredere în sistem. România are, după 2005, şi o emigraţie a doctoranzilor de vârf. Instituţia doctoratului este una dintre cele mai înapoiate din Europa. Acum, (România - n.r.) va avea o migraţie masivă a profesorilor universitari, pentru că, dacă nu se elimină acel articol, niciun profesor stăpân pe cunoştinţele lui, care ştie că în lume sunt oferte pe măsură câte vrei, nu va rămâne', susţine Andrei Marga.
Rectorul UBB Cluj-Napoca consideră că legea educaţiei, în forma supusă dezbaterii publice, este 'o mare eroare', care speră să fie combătută cu ajutorul argumentelor aduse de conducerile universităţilor din ţară. În cazul în care propunerile rectorilor nu vor fi luate în seamă, Andrei Marga se aşteaptă şi la alte tipuri de proteste, fiind deja declanşată procedura de strângere de semnături împotriva acestui proiect în marile centre universitare.”
Profesorii de la Facultatea de Business din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai îşi exprimă protestul faţă de proiectul Legii Educaţiei Naţionale şi cer retragerea acesteia. "Proiectul este lipsit de viziunea schimbărilor necesare educaţiei, abundă de confuzii conceptuale, de inconsecvenţe şi chiar contradicţii. De o gravitate extremă este golirea de conţinut a autonomiei universitare, locul marginal acordat cercetării şi inovării, scoaterii din sistemul naţional de educaţie a personalităţilor de vârf, a profesurilor de a căror expertiză România are atâta nevoie. De asemenea, finanţarea, structura, organizarea universităţilor lasă loc arbitrariului, politizării şi recentralizării", decanul Facultăţii de Business, Cristian Chifu.
De asemenea, cadrele didiatice de la Facultatea de Geografie, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, "au semnalat încălcările grave ale autonomiei universitare, prezenţa elementelor de imixtiune ale politicului în viaţa universitară, carenţele de viziune ale proiectului, minimizarea rolului cercetării ştiinţifice universitare, neconcordanţele dintre diferite propuneri", potrivit unui comunicat al conducerii.
Şi Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai susţine retragerea proiectului Legii Educaţiei Naţionale. Profesorii sunt de acord cu pregătirea unui alt proiect de lege a educatiei, corespunzator modelului european si cerintelor actuale ale societatii romanesti.”
Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) respinge proiectul legii educaţiei şi cere două luni de dezbateri.
În urma unei întâlniri care a avut loc ieri, membrii CNR au respins în unanimitate proiectul care a venit de la Ministerul Educaţiei.
Preşedintele consiliului, Ecaterina Andronescu, a declarat că rectorii au întocmit o rezoluţie în acest sens pe care o va trimite către membrii guvernului.
În opinia lui Andronescu, noul proiect de lege amputează autonomia universitară: “Senatul trebuie să decidă rectorul, pentru că el cunoaşte problemele academice şi nu persoane din afara sistemului”.
După profesorii universitari din extensiile universităţii „Babeş-Bolyai”, după ce în această dimineaţă decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a anunţat că aproape toate cadrele didactice au semnat pe protestul împotriva Legii Educaţiei, nu mai puţin de trei astfel de facultăţi au anunţat proteste similare. Este vorba de facultăţile de Business, Geografie şi Psihologie ale UBB.
„Colectivul de cadre didactice de la Facultatea de Business îşi exprimă protestul faţă de proiectul Legii Educaţiei Naţionale 2010 şi cere retragerea acesteia”, arată decanul Cristian Chifu.El susţine că proiectul legii „este lipsit de viziunea schimbărilor necesare educaţiei, abundă de confuzii conceptuale, de inconsecvenţe şi chiar contradicţii”. „De o gravitate extremă este golirea de conţinut a autonomiei universitare, locul marginal acordat cercetării şi inovării, scoaterii din sistemul naţional de educaţie a personalităţilor de vârf, a profesurilor de a căror expertiză România are atâta nevoie. Deasemenea, finanţarea, structura, organizarea universităţilor lasă loc arbitrariului, politizării şi recentralizării”, a arătat el în protest, care, potrivit lui Chifu, este semnat de toate cadrele didactice titulare.
Totodată, decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Călin Felezeu, susţine într-o declaraţie ataşată acestei ştiri că este “de acord cu sugestia” Rectoratului Universităţii, “privind necesitatea pregătirii unui alt proiect de lege a Educaţiei naţionale, corespunzător modelului european şi cerinţelor actuale ale societăţii româneşti”.
De remarcat că şi decanul Facultăţii de Geografie, este de acord cu poziţia rectorului Marga în ce priveşte Legea Educaţiei. El susţine într-o declaraţie ataşată acestei ştiri că noul proiect de lege, supus dezbaterii publice, conţine « încălcările grave ale autonomiei universitare, prezenţa elementelor de imixtiune ale politicului în viaţa universitară, carenţele de viziune ale proiectului, minimizarea rolului cercetării ştiinţifice universitare, neconcordanţele dintre diferite propuneri”. El cere revizuirea acestui proiect, “în beneficiul sistemului de învăţământ”. Decanul facultăţii a precizat că declaraţia este susţinută de 65 de cadre didactice, inclusiv de la extensiile universitare din Zalău, Bistriţa, Gheorgheni şi Sighetu Marmaţiei.
Cele trei luări de poziţie vin după ce conducerea universităţii a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că a întocmit o listă de peste 700 de semnături împotriva noii Legi a Educaţiei.
Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, prof. dr. Andrei Marga, a declarat că, dacă proiectul legii educaţiei va fi adoptat în forma propusă de iniţiator, se va asista la o migraţie a profesorilor universitari, dar şi la o politizare a învăţământului superior.
”Este proiectul de lege care loveşte cel mai profund interesele României. Dacă asta se vrea, cine îl face trebuie să îşi asume răspunderea, care nu este doar pentru ziua de mâine. Niciun proiect de lege din istoria modernă a României nu a fost atât de carent şi atât de dăunător intereselor ţării. Este un proiect de lege care vădeşte, mai mult ca oricare altul, voinţa unui partid politic de a pune mâna pe şcoli, pe licee şi pe universităţi. Acele consilii de administraţie din şcoli înseamnă politizarea învăţământului, la fel şi modul de alegere a rectorilor', a declarat Andrei Marga, citat de Agerpres.
Potrivit rectorului UBB, proiectul de lege iniţiat de Ministerul Educaţiei afectează autonomia universitară, deplasează deciziile 'pe umerii' ministerului sau Guvernului, iar cercetarea ştiinţifică este 'distrusă'. Mai mult, Andrei Marga acuză o 'şubrezire' a demnităţii cadrului didactic, care, dintr-un angajat al statului, riscă să devină un angajat dependent de membrii consiliului de administraţie.
Marga spune că soluţia prezentată de actuala conducere a Ministerului Educaţiei, ca profesorii universitari să se pensioneze la 65 de ani, a mai fost încercată şi pe vremea lui Carol al II-lea, dar şi în perioada interbelică şi în timpul regimului ceauşist.
Acum se încearcă a patru ediţie a scăpării de profesorii care, se ştie bine, după 1989 au votat fie PSD, fie Convenţia Democratică. Nu au votat cum trebuie. Dar aceasta ce înseamnă? România are oricum o migraţie a studenţilor în creştere. Când vezi că se vând examene, licenţe, diplome, ca student deja nu mai ai încredere în sistem. România are, după 2005, şi o emigraţie a doctoranzilor de vârf. Instituţia doctoratului este una dintre cele mai înapoiate din Europa. Acum, (România - n.r.) va avea o migraţie masivă a profesorilor universitari, pentru că, dacă nu se elimină acel articol, niciun profesor stăpân pe cunoştinţele lui, care ştie că în lume sunt oferte pe măsură câte vrei, nu va rămâne', susţine Andrei Marga.
Rectorul UBB Cluj-Napoca consideră că legea educaţiei, în forma supusă dezbaterii publice, este 'o mare eroare', care speră să fie combătută cu ajutorul argumentelor aduse de conducerile universităţilor din ţară. În cazul în care propunerile rectorilor nu vor fi luate în seamă, Andrei Marga se aşteaptă şi la alte tipuri de proteste, fiind deja declanşată procedura de strângere de semnături împotriva acestui proiect în marile centre universitare.”
Profesorii de la Facultatea de Business din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai îşi exprimă protestul faţă de proiectul Legii Educaţiei Naţionale şi cer retragerea acesteia. "Proiectul este lipsit de viziunea schimbărilor necesare educaţiei, abundă de confuzii conceptuale, de inconsecvenţe şi chiar contradicţii. De o gravitate extremă este golirea de conţinut a autonomiei universitare, locul marginal acordat cercetării şi inovării, scoaterii din sistemul naţional de educaţie a personalităţilor de vârf, a profesurilor de a căror expertiză România are atâta nevoie. De asemenea, finanţarea, structura, organizarea universităţilor lasă loc arbitrariului, politizării şi recentralizării", decanul Facultăţii de Business, Cristian Chifu.
De asemenea, cadrele didiatice de la Facultatea de Geografie, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, "au semnalat încălcările grave ale autonomiei universitare, prezenţa elementelor de imixtiune ale politicului în viaţa universitară, carenţele de viziune ale proiectului, minimizarea rolului cercetării ştiinţifice universitare, neconcordanţele dintre diferite propuneri", potrivit unui comunicat al conducerii.
Şi Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai susţine retragerea proiectului Legii Educaţiei Naţionale. Profesorii sunt de acord cu pregătirea unui alt proiect de lege a educatiei, corespunzator modelului european si cerintelor actuale ale societatii romanesti.”
Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) respinge proiectul legii educaţiei şi cere două luni de dezbateri.
În urma unei întâlniri care a avut loc ieri, membrii CNR au respins în unanimitate proiectul care a venit de la Ministerul Educaţiei.
Preşedintele consiliului, Ecaterina Andronescu, a declarat că rectorii au întocmit o rezoluţie în acest sens pe care o va trimite către membrii guvernului.
În opinia lui Andronescu, noul proiect de lege amputează autonomia universitară: “Senatul trebuie să decidă rectorul, pentru că el cunoaşte problemele academice şi nu persoane din afara sistemului”.
După profesorii universitari din extensiile universităţii „Babeş-Bolyai”, după ce în această dimineaţă decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a anunţat că aproape toate cadrele didactice au semnat pe protestul împotriva Legii Educaţiei, nu mai puţin de trei astfel de facultăţi au anunţat proteste similare. Este vorba de facultăţile de Business, Geografie şi Psihologie ale UBB.
„Colectivul de cadre didactice de la Facultatea de Business îşi exprimă protestul faţă de proiectul Legii Educaţiei Naţionale 2010 şi cere retragerea acesteia”, arată decanul Cristian Chifu.El susţine că proiectul legii „este lipsit de viziunea schimbărilor necesare educaţiei, abundă de confuzii conceptuale, de inconsecvenţe şi chiar contradicţii”. „De o gravitate extremă este golirea de conţinut a autonomiei universitare, locul marginal acordat cercetării şi inovării, scoaterii din sistemul naţional de educaţie a personalităţilor de vârf, a profesurilor de a căror expertiză România are atâta nevoie. Deasemenea, finanţarea, structura, organizarea universităţilor lasă loc arbitrariului, politizării şi recentralizării”, a arătat el în protest, care, potrivit lui Chifu, este semnat de toate cadrele didactice titulare.
Totodată, decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Călin Felezeu, susţine într-o declaraţie ataşată acestei ştiri că este “de acord cu sugestia” Rectoratului Universităţii, “privind necesitatea pregătirii unui alt proiect de lege a Educaţiei naţionale, corespunzător modelului european şi cerinţelor actuale ale societăţii româneşti”.
De remarcat că şi decanul Facultăţii de Geografie, este de acord cu poziţia rectorului Marga în ce priveşte Legea Educaţiei. El susţine într-o declaraţie ataşată acestei ştiri că noul proiect de lege, supus dezbaterii publice, conţine « încălcările grave ale autonomiei universitare, prezenţa elementelor de imixtiune ale politicului în viaţa universitară, carenţele de viziune ale proiectului, minimizarea rolului cercetării ştiinţifice universitare, neconcordanţele dintre diferite propuneri”. El cere revizuirea acestui proiect, “în beneficiul sistemului de învăţământ”. Decanul facultăţii a precizat că declaraţia este susţinută de 65 de cadre didactice, inclusiv de la extensiile universitare din Zalău, Bistriţa, Gheorgheni şi Sighetu Marmaţiei.
Cele trei luări de poziţie vin după ce conducerea universităţii a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că a întocmit o listă de peste 700 de semnături împotriva noii Legi a Educaţiei.
.jpg)