CONFLICTE ÎNGHEȚATE

Asistăm de ceva vreme la o serie de încercări de soluționare a unor conflicte, denumite generic „conflicte înghețate”! Intre acestea se înscrie cel dintre Republica Moldova și regiunea separatistă Transnistria. Un eveniment așteptat cu interes a fost cel consumat la Vilnius la sfârșitul anului 2011.Un articol pertinent despre evenimentele de la Vilnius ne oferă Gabriela Ioniță în revista Cadran Politic pe care îl redăm integral!

„Dintre cele patru conflicte nesoluţionate din regiunea extinsă a Mării Negre, cel transnistrean este adesea considerat ca având cele mai multe șanse de soluționare. Între 2009 şi 2010, conflictul din Transnistria a apărut ca o problemă importantă de securitate de pe agenda europeană, subiectul găsindu-și loc pe panelul discuțiilor dintre cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Dmitri Medvedev. Astfel, între o multitudine de evoluţii globale, regionale şi naţionale cu o dinamică tot mai greu previzibilă, a apărut și șansa reluării discuțiilor pe tema statutului Transnistriei. Un restart ce vizează consolidarea încrederii între actorii cheie regionali, şi prin extensie crearea unui cadru favorabil găsirii unei soluţii durabile pe termen lung. Însă, așa cum remarca analistul Stanislav Secrieru, orice încercare nouă de discuție pe subiectul Transnistria a evoluat în paralel cu inerţia agendelor vechi, astfel că lipsa de progrese în viitorul apropiat nu ar trebui să mire pe nimeni.

Formatul 5 plus 2 al dezbaterilor, instituit în 2005, cuprinde pe de o parte Chişinăul şi Tiraspolul, pe de altă parte Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE ca mediatori, iar UE şi SUA în calitate de observatori. Decizia de reluare a discuțiilor a fost adoptată la Moscova în luna septembrie a.c., dar negocierile de facto au început la recenta întrunire de la Vilnius. Practic în această rundă de negocieri, părţile s-au axat mai ales asupra cadrului juridic și a principiilor procedurale ale negocierilor ce vor sta la baza găsirii unei soluții agreate de părțile în dispută. Potrivit vicepremierului Republicii Moldova, Eugen Carpov, au fost avute în vedere două aspecte prioritare: primul – principiile aplicate pe perioada negocierilor oficiale, cum se va desfăşura acest proces, cum vom convoca şedinţele, cât de des vor avea ele loc şi care vor fi regulile de conduită pe parcursul negocierilor oficiale. Partea a doua sau al doilea subiect de pe agendă este agenda procesului de negocieri, agenda procesului însemnând elementele sau compartimentele care vor fi dezbătute pe parcursul negocierilor. Altfel spus, abia în partea a doua va începe greul, atunci când vor fi discutate elemente privind reglementarea politică a conflictului, aspecte economice, asigurarea unor proiecte sociale, garanţiile solicitate de cele două părți, cum se va desfășura perioada de tranziție postconflict pentru reabilitare şi revenire la normalitate, dar şi multe alte detalii care fac parte din portofoliul delicat legat de conflictul transnistrean.

La finalul celor două zile de discuții, ministrul de externe al Lituaniei (țară ce deține în prezent președinția OSCE), Audronius Azubalis și-a exprimat speranța că: Reluarea negocierilor între Moldova şi Transnistria va permite părților să facă progrese spre un acord, adăugând că o nouă întâlnire va avea loc în Irlanda în luna februarie 2012. Am stabilit principiile şi procedurile de negociere, discuțiile au avut loc într-o atmosferă constructivă și sunt o rampa de lansare în realizarea de progrese concrete pentru soluţionarea conflictului. Este esențial să se menţină dinamica acestor întâlniri oficiale şi să se progreseze spre o soluţie completă a conflictului, așa cum noi toţi ne dorim a adăugat Azubalis. Negocierile au fost tensionate aceste două zile. Totuși eu aş numi întâlnirea constructivă a declarat la rândul său Giedrius Cekuolis, trimisul special al OSCE. Tot la capitolul declarații oficiale în urma reuniunii de la Vilnius o vom menționa și pe cea a vicepremierului moldovean, Eugen Carpov: În primul rând a fost reconfirmat formatul 5+2 în care vor fi purtate toate negocierile oficiale asupra negocierii conflictului transnistrean. Nu vor exista alte formate decât 5+2. Ne-am concentrat în continuare asupra discuţiilor asupra documentelor numit „Principii şi reglementări ale procesului de negocieri”. Am parcurs o bună parte a acestui document, am convenit asupra mai multor articole, dar spre regret, din lipsă de timp nu s-a reuşit să finalizăm acest document şi lucrările vor fi continuate la reuniunea viitoare, care a fost planificată pentru februarie 2012. De altfel, am și primit invitaţia din partea reprezentantului special desemnat de Guvernul Irlandei, ca următoarea rundă de negocieri din anul viitor să aibă loc în Irlanda.

După finalizarea cadrului tehnic de desfășurare a negocierilor, se vor pune în discuție posibilele căi de soluţionare a conflictului transnistrean. Deocamdată, viziunile celor două părți par ireconciliabile. Astfel, reuniunea de la Vilnius a fost precedată de o întâlnire la Tighina între premierul Vlad Filat și liderul transnistrean Igor Smirnov. Cu această ocazie Smirnov a repetat că partea transnistreană va pleda pentru recunoașterea independenței republicii moldovenești nistrene. La polul opus, conducerea Republicii Moldova vizează acordarea unui statut de largă autonomie regiunii (subiect de negociere fiind doar cât de largă va fi această autonomie, care vor fi competențele regiunii, fiind exclusă însă partajarea competenţelor în domenii strategice care ţin de frontierele statului, de moneda naţională, de apărare, de justiţie şi alte aspecte care trebuie, conform standardelor internaţionale, să aparţină structurilor centrale ale statului. De altfel, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, aflat în vizită la Chișinău imediat după întâlnirea celor doi lideri, a accentuat necesitatea de a rezolva conflictul transnistrean cu respectarea strictă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Însă șeful diplomației ruse evită să vorbească despre trupele ruse staţionate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Și care ar trebui retrase necondiţionat, în conformitate cu obligațiile asumate de Rusia la summit-urile OSCE din 1999 și 2001, precum și cu Constituţia Republicii Moldova care nu permite trupe și baze străine pe teritoriul țării. Desigur, excepție fac trupele pentru care există acordul statului-gazdă şi pentru care există şi documente justificative. Vorbim evident de trupele implicate în operaţiunea de pacificare și care au o acoperire juridică prin acordul moldo-rus, semnat în anul ’92, care a oprit conflictul armat de pe Nistru. În acordul respectiv s-a convenit să fie instituită această misiune de pacificare, care există până în prezent. Acordul este în vigoare în continuare, deci o mică parte din prezența armată rusă are o acoperire pentru aflarea pe teritoriul statului moldovean. Ambiguitatea oficialilor de la Moscova privind efectivele militare din Transnistria ne amintește că planul Kozak prevedea staționarea trupelor ruse pentru încă 20 de ani, prevedere respinsă unanim de UE și SUA. Dar deși Memorandumul amintit pare o strategie îngropată, prin susținerea de către Germania a unei posibile federalizări a Republicii Moldova, acesta de fapt se află între posibilele căi de soluționare a conflictului. Ce-i drept, fardat discret și postat pe o scenă în care dirijorul pare a fi altul. Printre posibilele reglementări ale conflictului se află desigur și cea conform căreia Transnistria să fie redată Federației Ruse iar Moldova să revină României. Personal, nu cred într-o astfel de soluție. Nu cred că Rusia își dorește din nou tensionarea relațiilor cu Ucraina – la o adică mai îndreptățită istoric asupra teritoriului de dincolo de Nistru. Cum nu cred că ar agrea nici revenirea Moldovei în granițele României mari. Ultimele evoluții arată că evoluăm în continuare într-o paradigmă a războiului rece în ciuda tuturor încercărilor de depășire a fantomelor trecutului, condiție în care Rusia vede în Republica Moldova un necesar spațiul tampon la granița cu NATO. Cu o Ucraină ușor amețită de permanentul balans între Bruxelles și Moscova, e posibil ca Rusia să-și dorească să facă din Transnistria un nou Kaliningrad din punct de vedere strategic ? Posibila înlocuire a lui Igor Smirnov (devenit prea independent față de vulturul bicefal al Kremlinului) la alegerile de la Tiraspol de pe 11 decembrie să fie un semn în acest sens ? Și nu în ultimul rând, își dorește Republica Moldova o reîntoarcere la patria mamă (nu mai întreb ce va face România cu peste un milion de ruși, nici cum ar primi asta partenerii europeni) ?Cert este că a devenit un postulat unanim acceptat că soluționarea conflictului de pe Nistru va avea loc numai atunci când Rusia va fi cointeresată în rezolvarea acestuia. Ori Rusia pare mai degrabă interesată de perpetuarea unei situații ambigue în care Transnistria este doar un cap de pod în conservarea propriei sfere de influență.”( Gabriela Ioniță- Cadran Politic)

FORUMUL ECONOMIC DE LA DAVOS I

Unul dintre evenimentele cele mai importante la acest început de an ar trebui să fie Forumul economic mondial de la Davos, care se vrea unul al transformarii unui model subrezit de criza fara precedent, dar relevanta intalnirii este indoielnica intr-o perioada in care summiturile europene sunt aproape săptămânale.

Ce se spune despre evenimentul amintit în presa națională și internațională încercăm să redăm în sinteză:

"Aceasta este o reuniune a asa-numitilor lideri mondiali care au provocat criza, iar acum incearca sa ne spuna ca ei pot fi solutia. Este gresit sa creada ca pot decide singuri", a declarat David Roth, presedintele organizatiei de tineret a social-democratilor elvetieni, care intentioneaza sa participe la pichetarea summit-ului.

"Davos continua sa aiba relevanta. Este un forum independent, reuneste oameni si idei si atrage atentia asupra provocarilor si oportunitatilor pe care lumea le ofera", a declarat B.G. Srinivas, directorul pentru Europa al Infosys.

Tema conferintei va fi "Marea transformare: Crearea unor noi modele" si va include discutii despre viitorul capitalismului, somajul in randul tinerilor si securitatea cibernetica, intre alte subiecte. Cinicii ar putea sugera ca aceste probleme vor ramane probabil nerezolvate dupa conferinta. "Important este ce se intampla dupa. Toate ideile care apar isi gasesc intr-un fel locul in politicile guvernamentale si de afaceri", a aratat Srinivas. El a adaugat ca participarea la conferintele de la Davos l-a ajutat sa afle mai multe despre tehnologiile care apar si crearea de locuri de munca. Indiferent de numarul patticipantilor, planurile lor ar putea fi depasite de evenimente, asa cum s-a intamplat anul trecut, cand au fost planificate intalniri suplimentare ca urmare a izbucnirii protestelor de la Cairo, care au dus la schimbaterea de putere din Egipt. In acest an, participantii la miscarea Occupy isi vor stabili tabara atat de aproape de centrul conferintei cat vor permite masurile de siguranta. Summit-ul de miercuri va fi deschis de cancelarul german Angela Merkel, unul dintre cei mai importanti factori de decizie in combaterea crizei datoriilor din zona euro.

Initiatorul reuniunilor de la Davos, Klaus Schwab este de parere ca este nevoie de solutii urgente in privina capitalismului, care in forma consacrata nu mai poate satisface nevoile transformarilor mondiale. Sloganul lansat de Schwab pentru aceasta cea mai importanta reuniune a elitei economice mondiale suna astfel: „Capitalismul in vechea sa forma nu mai corespunde lumii actuale. Sa cautam solutii!”. Acesta a mai subliniat in interventia sa ca afluxul de participanti este cu atat mai mare cu cat mai rea este situatia economica. „Criza financiara nu ne-a invatat nimic”, mai constata economistul. In conditiile in care pana si Klaus Schwab se pozitioneaza acum ca un critic al capitalismului, nu este de mirare ca traditionalul mars al antiglobalistilor a fost anulat in acest an, chiar daca unii activisti intentioneaza sa ridice un orasel din corturi-iglu de gheata. In raportul intitulat „Riscurile globale” figureaza astazi un numar fara precedent de factori de risc. Printre acestea se numara „perturbarile cronice ale echilibrului financiar”, imensele discrepante in venituri, crizele alimentare si atacurile cibernetice, precizeaza cotidianul Der Standard. Comisia UE vrea sa foloseasca Forumul de la Davos ca pe un cadru in care sa poata discuta cu reprezentanti ai bancilor si cu politicieni schema sa cu ajutorul careia intentioneaza sa-si amplifice controlul asupra marilor banci. Comisarul european pentru piata interna si servicii, Michel Barnier, a declarat intr-un interviu ca analizeaza posibilitatea implementarii unei reglementari mai drastice a salariilor si primelor pentru bancheri. La fel ca in anii precedenti, o mare atentie va fi acordata la Davos discutiilor despre criza din Europa. Este asteptata participarea presedintelui Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a directorului general al Fondului Monetar International, Christine Lagarde, a presedintelui Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, si a ministrilor de finante din toate tarile G20. Din partea SUA va participa si in acest an ministrul de finante, Timothy Geithner, precizeaza cotidianul austriac. Pentru ca marii acestei lumi sa poata tine legatura si dupa reuniunea de la Davos, omul de afaceri indian Vivek Ranadivé va inaugura in cadrul reuniunii un 'Facebook pentru liderii mondiali', denumit Topcom, adauga Der Standard.

Miliardarul de origine maghiară George Soros s-a alăturat astăzi lungului şir de persoane publice care critică Germania pentru modelul său economic, după ce chiar ieri premierul britanic David Cameron a atacat politicile nemţilor la Forumul Economic Mondial de la Davos. "Germania dictează o politică ale cărei consecinţe vor fi o spirală a datoriilor publice, cu efect deflaţionist asupra economiilor", a declarat Soros astăzi, la Davos. Zona euro este pe un curs auto-destructiv, a adăugat acesta, citat de "Deutsche Welle". "Nu toată Europa poate fi ca Germania", a spus miliardarul, adăugând că obiectivele pe care Berlinul le impune statelor cu probleme din jur sunt practic imposibil de atins.Pregătiţi-vă de dezastru! „Situaţia va deveni mult mai gravă şi mai dificilă decât orice am văzut până acum în întreaga mea carieră. Ne confruntăm cu un moment extrem de dificil, comparabil cu Marea Recesiune din anii '30", a spus miliardarul George Soros. „În cel mai bun scenariu, văd un mediu de deflaţie. În cel mai rău scenariu, un colaps al sistemului financiar", a declarat acesta pentru „Newsweek", înainte de începerea Forumului de la Davos. Premierul britanic David Cameron a criticat modelul economic al nemţilor, vorbind despre dezechilibrele comerciale care au dus la izbucnirea şi escaladarea crizei. "Aceasta este o problemă a deficitelor comerciale, nu doar a deficitelor bugetare", a spus Cameron, făcând aluzie la economia bazată pe exporturi a Germaniei.Premierul britanic David Cameron a vorbit, într-un discurs susţinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, despre criza prin care trece Europa. "Aceasta este o problemă a deficitelor comerciale, nu doar a deficitelor bugetare", a spus Cameron, făcând aluzie la economia bazată pe exporturi a Germaniei.

Presedinte al grupului IT Microsoft, miliardarul american Bill Gates, va dona 750 de milioane de dolari Fondului global de lupta impotriva SIDA, tuberculozei si malariei, potrivit Reuters. a anuntat la forumul economic de la Davos, ca fundatia Bill & Melinda Gates. Anuntul a fost facut joi dimineata la forumul economic de la Davos in timpul dezbaterii "Asigurarea securitatii hranei". Suma se adauga donatiilor de 650 de milioane de dolari facute de fundatia lui Gates fondului de la infiintarea acestuia in urma cu zece ani. "Sunt vremuri economice dificile, dar asta nu este o scuza pentru a reduce ajutoarele pentru cei mai saraci oameni din lume", a spus Gates. Fondul de lupta impotriva SIDA, tuberculozei si malariei a anuntat saptamana aceasta ca directorul general, Michel Kazatchkine, demisioneaza din cauza criticilor ca a utilizat necorespunzator anumite sume, dar si a reducerii finantarilor primite. Organizatia public-privata, cu sediul la Geneva, asigura aproximativ un sfert din finantarea internationala pentru lupta impotriva HIV si SIDA, precum si majoritatea fondurilor pentru combaterea tuberculozei si malariei.

SCOALA ROMANEASCA

Problematica scolii romanesti este una destul de complexa, abordata partial incepand din anii 90 si pana in prezent. Din pacate nu a existat si nu exista inca o viziune sistemica asupra educatiei din Romania iar experimentele de acum si de dinainte nu fac decat rau sistemului! Caci se poate si mai rau!
Privit ca sistem global invatamantul comporta la ora actuala diferite radiografii ale subsistemelor sale componente. O analiza privind baza materiala existenta la nivelul gradinitelor este oferita de ECONTEXT din care redam urmatoarele remarci:

"Faptul ca scoala romanesca este intr-un declin de substanta, cu multe din componentele ei intr-deriva haotica, nu mai surprinde pe nimeni.
Ultimii ani nu au adus inca ordinea dorita, fiind nevoie de o restructurare din temelii si de ani buni de munca. Econtext a scris in dese randuri despre modul haotic in care s-au dezvoltat cele mai multe dintre componentele sistemului educational.
Gradinite. Gasirea unei gradinite in Romania ar putea reprezenta, cu siguranta, subiectul unui film din seria ‘Misiune Imposibila’. Intr-adevar, inscrierea unui copil la gradinita ar putea face parte, cu brio, din lista celor mai mari succese din viata unui parinte. Motivul? Este un fapt recunoscut ca sunt tot mai putine gradinite de stat in tara noastra si, in plus, gradinitele particulare nu au reusit sa surmonteze deficitul creat. Econtext analizeaza din nou educatia romaneasca. Nu este prima data cand analizam sistemul educational din Romania. De exemplu, in august, am publicat un articol despre numarul de dascali care au parasit sistemul in ultimii ani.Recent, la finele lunii noiembrie, am publicat o analiza despre invatamantul prescolar, in care am aratat situatia precara in care se afla acesta.Mai exact, am publicat o analiza despre modul in care a evoluat numarul gradinitelor din toata tara in ultimii cincisprezece ani. Din 1996 si pana in 2010! Iar concluzia este tragica: numarul gradinitelor din Romania a scazut de aproape 9 ori in acest interval de timp.In esenta, toate analizele despre educatia romaneasca s-au terminat cu multe concluzii pesimiste si chiar antitetice. De exemplu, v-am aratat cate cadre didactice au parasit sistemul de invatamant in ultimii douazeci, dar si cum s-au dezvoltat, aparent paradoxal, facultatile si universitatile din tara. Practic, au aparut noi orase universitare pe harta tarii. In acest paradox al dezvoltarii, cu parti in scadere abrupta, dar si cu cresteri inexplicabile (aparent!), sa mai consemnam un fapt important pe aceasta scara a haosului educational. Si ajungem astfel la subiectul analizei curente.
Care este urmatorul: va aratam cum e evoluat numarul salilor de clasa din scolile romanesti in ultimii zece ani. De ce este important acest fapt? Veti vedea din urmatoarele cifre.

Sali de clasa

In 2001, erau 128.834 de sali de clasa si cabinete scolare in scolile din Romania. Este vorba de toate salile de curs, de la clasele I – XII si pana la invatamantul universitar. Orice sala in care au loc activitati scolare! In definitia exacta, sala de clasa reprezinta incaperea destinata procesului de educatie si instruire scolara. Poate fi utilizata de doua sau cel mult trei clase de elevi in mod succesiv in decursul unei zile.
Cat trei judete
Si sa revenim la cifre. Cativa ani mai tarziu, in 2010, numarul salilor de clasa scazuse pana la 119.570! Adica mai putin cu 9.264 de sali de clasa. Procentual, in acest interval de zece ani, s-au inchis aproape 8% din numarul total al salilor de clasa din scoli! Daca am lua o scoala ca avand, in medie, 30 de sali de clasa, ar insemna ca s-au inchis 309 scoli!
Cat scolile din 3 judete! Ceea ce ar insemna ca, ipotetic vorbind, trei judete au fost rase de pe harta scolara a Romaniei."

POLITICI EDUCATIONALE!

Pe langa reforma in educatia timpurie, o alta preocupare a administratiei educationale din SUA se refra la consolidarea educatiei civive in scolile americane, educatie care nu este un lux ci o necesitate. Aceasta deoarece in economia bazata pe cunoastere, matematica, cititul, scrisul, stiinta sunt componente vitale ale unei educatii solide. Insa educatia civica este esentiala pentru a fi siguri ca generatiile viitoare vor pastra democratia si libertatile din America.
Un articol interesant in aceasta privinta este cel al lui Danielle Friedman, din care redam o serie de consideratii:
"As families gather to celebrate Independence Day, it is time to rethink the notion that civics instruction is less than vital in the global economy of the 21st century. If you want to succeed, the message seems to be: Take advanced science and math classes, but don’t worry about those civics classes. In a time of texts andtweets, and the instant democracy of the Web, civics instruction seems as antiquated to some students as studying the Dewey Decimal system.

The education historian Lawrence Cremin once observed that educators often follow the principle of “when in doubt, leave it out.” But we believe it is a great mistake to push civics to the sideline in schools. From the dramatic uprisings for democracy in the Mideast to the tragic shootings in Tucson at a Congress on Your Corner event, Americans have been reminded once again that freedom matters—and that informed citizens are the lifeblood of democracy. Civics education is not only about knowing your rights but also knowing your responsibilities. We the People must continue to safeguard the principles of democracy to perfect the union.......

Nationwide, more than a third of all high school seniors today lack even basic civics knowledge and skills. High school seniors that score below the basic level cannot, for example, describe the structure and functions of American government or identify an activity that is a part of civic life. This civics- knowledge dearth is even more acute among Hispanic and black high school seniors. Half of Hispanic 12th graders and more than 60 percent of black 12th graders lack basic civics knowledge and skills.
Ill-informed high school students soon become ill-informed citizens. Less than half of Americans today can name all three branches of government, yet three in four can name all of the Three Stooges. Less than half of the public can name a single Supreme Court justice. But more than 80 percent of Americans know Michael Jackson sang “Beat It” and “Billie Jean.”
Not surprisingly, civic ignorance has current consequences. In February, a Kaiser Family Foundation poll found that nearly half of the public was either unsure if the health-care law was still the law of the land or mistakenly believed it had been repealed.
Students scored much higher on the 2010 NAEP assessment if they had taken civics and government classes. Yet while civics education continues to make a difference, it is also the case that civics classes need to become far more rigorous and relevant........................

Civics education has thus long been the great leveler, the foundation that ensures that all Americans have the tools they need to participate. Horace Mann, who fathered the Common School movement that created the nation’s public school system, believed that leadership and political participation were not to be reserved based on wealth, parentage, or rank. “Equal educational privileges,” Mann presciently wrote in 1841, were greater than “all others means ever devised . . . to approximate the idea of a Republican government.”
As a consequence, Mann’s common schools offered lessons on the Declaration of Independence, the Constitution, and American history. If each citizen was expected to participate “in the power of governing others,” Mann said, “it is an essential preliminary that he should be imbued with a feeling for the wants, and a sense of the rights, of those whom he is to govern.”
When done well, civics education in fact equips students with the very skills they need to succeed in the 21st century—the ability to communicate effectively, to work collectively, to hone critical questions, and to appreciate diversity. As the education professor Tony Wagner has pointed out, there is a happy “convergence between the skills most needed in the global knowledge economy and those most needed to keep our democracy safe and vibrant.”
In the knowledge economy, few question the fact that math, reading, writing, and science are vital components of a good education. But a world-class education requires a well-rounded curriculum. Civics learning is essential to ensuring that future generations will keep our republic and nourish the freedoms to help America move forward. In 2011, a strong foundation in civics is not a luxury but a necessity."

INSEMNARI DESPRE EDUCATIE!

Poate ar trebui ca aceia care se îndreaptă către profesia de dascăl să reflecteze asupra „însemnărilor despre educaţie” ale celui care a fost ALBERT EINSTEIN, considerat un geniu al umanităţii.
Reflecţiile sale au în vedere sistemul de învăţământ în genere, rolul dascălului în educaţie, rolul şcolii şi al societăţii în devenirea personalităţii, metodele şi mijloacele pentru formarea tinerilor. Ceea ce ar trebui să însemne toate acestea, reprezintă depăşirea metodelor si viziunii existente în timpul în care marele fizician a cunoscut pe timpul şcolarităţii din vremea sa. Pentru A. Einstein, şcoala şi sistemul de educaţie erau cuprinse de o rigiditate intelectuală, instrumente pentru transmiterea unei cantităţi maxime de cunoştinţe către tânăra generaţie.
Dascălii erau priviţi drept „sergenţi de instrucţie”, unul dintre aceştia adresându-i: „Nu are să fie nimic de capul tău, Einstein.” Mai mult, pentru că nu prefera să toceacă pe dinafară, cum procedau cei mai mulţi dintre colegii săi, s-a înscris la un Institut de tehnologie din Zurich, fără să-şi fi luat diploma de liceu. Iar ca student a fost tot mediocru deoarece il irita programa de studii dar încerca să-şi urmeze propriile preocupări ştiinţifice. A terminat facultatea numai datorită prietenului său Marcel Grossman, cel care frecventa cursurile si îi punea la dispozitie notiţele. Mai târziu avea să noteze: „ despre studenţie. El, studentul ireproşabil, iar eu, dezordonatul şi visătorul. El în termeni buni cu profesorii, eu, un paria nemulţumit şi prea puţin iubit”.
Pornind de la o asemenea trăire, peste ani A. Einstein a dorit să lase pentru cei care trebuie să-i pregătească câteva reflecţii.
Şcoala, considera Einstein, trebuie să servească vieţii. Ea are menirea de a dezvolta la tineri calităţi şi capacităţi care să prezinte valoare pentru bunăstarea societăţii, altfel „cunoştinţele sunt ceva mort”. Iar cea mai importantă metodă de educaţie este aceea „ de a-i antrena pe tineri într-o activitate efectivă”. Numai în asemenea condiţii tânărul are plăcerea de a munci în şcoală, numai astfel el preferă activitatea în şcoală, zilelor de vacanţă”. Metodele fricii, forţei şi autorităţii artificiale, erau pentru marele fizician considerate ca fiind „lucrul cel mai rău pentru şcoală”, deoarece „un asemenea tratament distruge sentimentele sănătoase, sinceritatea şi încrederea în sine a tînărului. Ea produce supusul umil”.
La începutul secolului XX, un grup important de pedagogi, psihologi, medici şi dascăli acuză cu vehemenţă instituţia şcolară pentru lipsa ei de adecvare la nevoile copiilor şi la cerinţele pieţei muncii. Şcoala, considerau ei, deformează copilul în loc sa-l formeze, îi închide orizontul în loc să î-l deschidă, îl obligă la nemişcare, lipsă de reacţie şi deci, nu-l pregăteşte pentru viaţă.
Fără îndoială, este adevărat că acela care învaţă trebuie să-şi construiască cunoaşterea prin intermediul propriei înţelegeri şi că nimeni nu poate face acest lucru în locul său. Dar nu este mai puţin adevărat că această construcţie personală este favorizată de interacţiunea cu alţii, care, la rândul lor, învaţă. Altfel spus, dacă elevii îşi construiesc cunoaşterea proprie, nu înseamnă însă că fac acest lucru singuri, în izolare. Să nu uităm că omul este fundamental social.
Promovarea învăţării active presupune şi încurajarea parteneriatelor în învăţare. In fapt, adevărata învăţare, aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte noi este nu doar simplu activå, individual activă, ci INTERACTIVĂ!
Aspectul social al învăţării a fost reliefat de Jerome Bruner încå din anii 60. El avanseazå conceptul de reciprocitate definit ca „o nevoie umană profundă de a da o replică altcuiva şi de a lucra împreunå cu alţii pentru atingerea unui obiectiv“. Reciprocitatea este un stimulent al învăţării: „Când acţiunea comună este necesară, când reciprocitatea este activatå în cadrul unui grup în vederea obţinerii unui rezultat, atunci par så existe procese care stimulează învăţarea individuală şi care conduc pe fiecare la o competentå cerută de constituirea grupului.“ (Bruner, 1966)
Nu numai cercetarea, dar şi experienţele cadrelor didactice cu metodele colaborative evidenţiază efectul benefic al interacţiunii elevilor. Gruparea şi sarcinile în care membrii grupului depind unul de celălalt pentru realizarea rezultatului urmărit arată că:
– elevii se implicå mai mult în învăţare decât în abordårile frontale sau individuale;
– elevii odată implicaţi îşi manifestă dorinţa de a împărtăşi celorlalţi ceea ce experimenteazå, iar aceasta conduce la noi conexiuni în sprijinul înţelegerii;
– elevii acced la înţelegerea profundă atunci când au oportunităţi de a explica şi chiar preda celorlalţi colegi ceea ce au învăţat.

PROGRAME EDUCATIONALE

În timp ce în spaţiul politic dâmboviţean, în privinţa educaţiei există o dispută politicianistă, iscată mai ales de rezultatele obţinute la examenul de Bacalaureat, peste Ocean, Administraţia Obama a lansat un program ambitios cu repercursiuni asupra scolaritatii tinerilor si anume Programul pentru educatia timpurie (The Race to the Top-Early Learning Challenge).
Vicepresedintele Joe Biden declara ca prin aceste masuri si programe "copii vor intra in scoala mai bine pregatiti, cu o sansa mai mare de terminare a liceului ". "For kids, high quality early learning programs mean they will enter school better prepared with a greater chance of finishing high school and college. Expanding access to such early education and child care programs will also make it easier for working parents to hold down a job—a key priority of the Middle Class Task Force—giving them peace of mind that their children are in a high quality learning environment while they are at work."
Iar secretarul de stat pentru Educatie, Arne Duncan arata ca "pentru a castiga in viitor, copii nostri au nevoie de un start puternic"."To win the future, our children need a strong start."
Fiind in cooperare cu Departamentul de Sanatate, secretarul acestui departament Kathleen Sebelius arata ca "sanatatea noastra colectiva si securitatea financiara va depinde de investitiile de inalta calitate in educatia timpurie". "Our collective health and financial security as a nation will depend on high quality investments during the critical early years of a child's life."
Concluziile rezultate in urma ultimelor cercetari, pun in evidenta faptul ca investitiile in educatia timpurie vor conduce pe termen lung la rezultate pozitive pentru copii, inclusiv la o rata crescuta de absolvire a liceului.
Prin urmare scoala nu trebuie sa scoata "rebuturi"ci prin masurile luate la baza, ea trebuie sa preintampine aceste "rebuturi". Sunt viziuni si provocari diferite asupra problematicii educatiei. Imaginati urmatoarea situatie in cadrul a doua societati comerciale: una produce si evalueaza activitatea economica la sfarsitul procesului de productie cand constata ca are "rebuturi"; cealalta produce si in acelasi timp evalueaza pa intreg ciclul economic calitatea productiei. Ce constata ? La sfarsitul ciclului economic nu mai inregistreaza "rebuturi"decat in mica masura!

COMPETITIA DIN PDL(I)

Unul din evenimentele importante in spatiul politic din Romania il reprezinta alegerile din PDL pentru sefia acestui partid. Lehamitea din Romania fata de politica si politicieni in parte justificata in parte nejustificata face ca si acest eveniment, poate cel mai important in disputa politica dupa 1990,sa treaca neobservat pentru marea masa a populatiei. Cu exceptia celor procupati de analiza politica, cu exceptia politicienilor si a celor care mai sunt interesati de presa si anlizele politice marea masa zace intr-o crunta letargie fata de viata politica.

Alegerile din cadrul PDL reprezinta evenimentul cel mai important al ultimei perioade, momentul crucial pentru viitorul acestui partid. Fata de cei care doresc ca PDL trebuie sa dispara de pe scena politica, consider ca toate partidele din Romania au dreptul la existentă si politică proprie si singurii care pot sa sanctioneze un partid sau altul sunt cetatenii indiferent ca au o optiune sau alta.

Am considerat ca pentru Romania se impunea actiunea de „reconciliere nationala„ actiune care din pacate a esuat! Cu toate acestea exista si o speranta e drept utopica in acest sens in urma Conventiei Nationale a PDL!

Alegerile din PDL pot evidentia cateva posibile scenarii: a) ramanerea in functia de presedinte al PDL a lui Emil Boc; b) preluarea sefiei partidului de catre Vasile Blaga; c)realizarea unui compromis intre cele doua grupari; d)alegerea lui T. Paleologu in functia suprema, scenariu cel mai putin probabil; e) desprinderea unor grupari si trecerea acestora spre alte formatiuni politice; f)regruparea si strangerea randurilor in PDL in vederea unei mai bune reorganizari pentru alegerile viitoare.
Este interesanta analiza facuta pana in prezent inainte de alegerile de sambata 15 martie 2011.
”Paradoxal, dar afirmațiile optimiste ale lui Vasile Blaga vin la o săptămână după cea mai grea înfrângere preelectorală suferită de echipa sa de campanie. Contracandidatul lui Emil Boc dorea ca la Convenția Națională a PDL să participe peste 4000 de membri. Această formulă ar fi diluat susținerea de care se bucură premierul din partea ”notabilităților” PDL, conectate la sursele de finanțare publică pe care le dirijează Guvernul sau influențabile prin instituțiile Cotroceniului. Blaga se baza pe votul simplilor membri de partid, la care nu ajung ”foloasele” puterii, dar care trag ”ponoasele” politicii de austeritate girate de Emil Boc.

Conducerea PDL a dejucat acest plan, actualul președinte, Emil Boc, impunând o formulă cu de patru ori mai puțini electori, mai ușor de controlat și coordonat. Ultima carte pe care o poate juca Blaga este votul secret. Chiar dacă, la nivelul declarațiilor, liderii locali îl susțin pe șeful guvernului, nu riscă nimic votând pe dos, în cabină. Până acum, toate partidele au folosit votul secret la alegerile interne. Nici nu ar putea fi altfel, odată ce nu se dorește spargerea partidului, iar cei care votează cu pierzătorul trebuie să conviețuiască, patru ani, cu cel care câștigă.
Dacă alegerile respectă secretul opțiunii și nu se realizează ca la Paris, cu un vot la 17 secunde, Blaga are șanse să câștige. Se va întâmpla ce a sugerat Ponta, oamenilor simpli: ”Luați-le banii, dar votați cu ceilalți!”. Așa și primarii PDL: iau banii de la Boc, dar votează cu Blaga. Până și Pinalti poate să meargă așa cum a dorit inițial, până să îi aducă aminte DNA cum se bagă dosarul în urnă.
Totuși, să nu uităm că PDL a inventat susținerea guvernului prin metoda Superglue: parlamentarii Puterii stau lipiți de scaune, ca să nu greșească și să voteze vreo moțiune de cenzură. Nu m-ar mira ca Boc să aplice aceeași stratagemă: se știe că am o majoritate, din declarațiile publice ale susținătorilor și din faptul că mă aflu în funcție. Să rămână în bănci susținătorii mei și să iasă la vot ai lui Blaga! Dacă nu face jumătate plus unu, am câștigat.
Moțiunea Blaga, la un vot nesecret, are aceleași șanse ca moțiunea USL, în Parlament”(Val Vâlcu- Correct News)
”Prima varianta de lucru, agreata de sustinatorii premierului, vizeaza in mod direct numarul de voturi obtinut de fiecare motiune in parte. Concret, daca un candidat va aduna, spre exemplu, doua treimi din optiunile delegatilor, respectiva pondere va urma sa se regaseasca si in distribuirea posturilor in tabara care a sustinut motiunea castigatoare. Acest lucru va fi posibil intrucat marea parte din cele peste 40 de posturi care vor alcatui noul Birou Permanent National va fi aleasa in a doua zi de congres. "Totul se va stabili in noaptea dintre alegeri", explica pentru Gandul unul dintre liderii democrat-liberali. Daca soarta candidatilor la cele 15 functii de vicepresedinte, 6 functii de secretar executiv ales, precum si cele trei functii de secretar adjunct ar urma sa tina de procentul motiunilor, nu acelasi lucru se va intampla cu functiile de la varf. Pentru a se asigura reciproc ca balanta puterii va fi echilibrata, Blaga si Boc au luat in calcul ca pentru cele patru functii de prim-vicepresedinte si functia de secretar general sa existe cate un singur candidat, agreat de ambele parti. Astfel,din partea gruparii Blaga, va fi desemnat, pe de o parte, un prim-vicepresedinte, in persoana lui Sorin Frunzaverde, presedintele PDL Caras-Severin, care si-a depus deja oficial candidatura, iar pe de alta parte, secretarul general, prin candidatura lui Cezar Preda, presedintele PDL Buzau.
Celelalte trei posturi de prim-vice ii vor reveni gruparii lui Boc, numele date ca sigure fiind Gheorghe Flutur, presedintele PDL Suceava, si Gheorghe Falca, primarul Aradului. Cel de-al treilea fotoliu de prim-vicepresedinte care i-ar reveni taberei lui Boc ar urma sa fie stabilit in urmatoarele doua zile.
Tot de unici candidati la posturile de prim-vice si secretar general tine cont si cea de-a doua varianta, dezbatuta intens printre oamenii lui Vasile Blaga. Cu diferenta ca impartirea posturilor alese in a doua zi a congresului ar urma sa aiba legatura doar cu rezultatul brut al votului motiunilor. Mai exact, acest scenariu prevede ca fiecare dintre cele doua parti sa-si stabileasca candidatii in limita a 40% din posturi, urmand ca restul de 20% din functii sa fie luate de catre sustinatorii motiunii castigatoare.
Indiferent care dintre cele doua variante va fi aleasa, calculele pe care le fac cei care isi doresc un post in linia a doua respecta acelasi tipar. In conditiile in care fiecare dintre cei 1400 de delegati va opta pentru minimum zece candidati la functia de vicepresedinte, doritorii respectivelor posturi spera sa stranga minimum 500 de voturi pentru a se asigura ca vor face parte din randul celor 15 secunzi. In privinta prim-vicepresedintilor, situatia e si mai fragila, intrucat, conform statutului, pentru ocuparea functiei e nevoie de strangerea a cel putin 700 de voturi. Motiv in plus pentru a desemna cate un singur candidat pe post si a evita astfel posibilitatea organizarii unui nou tur de scrutin.
Deocamdata, insa, democrat-liberalii nu s-au inghesuit sa-si oficializeze intentiile. Cu doua zile inainte de exprimarea termenului pentru inscrierea la competitia din 14-15 mai, in Modrogan au fost inregistrate doar zece candidaturi. Cu exceptia lui Sorin Frunzaverde, nicio alta candidatura care sa vizeze functiile importante nu a fost inca inscrisa, acestea urmand a fi depuse cel mai probabil in ultima zi. "Dupa data de 5 mai nu va mai putea sa-si depuna nimeni candidatura, in schimb se poate intampla altceva: se pot retrage unii din competitie", comenteaza pentru gandul presedintele PDL Dolj, Radu Berceanu, adaugand ca va tinti un post de vicepresedinte: "Nu este un tel absolut al meu, dar daca as candida, as face-o pentru un post de vicepresedinte".”
O analiza facuta din perspectiva USL evidentiaza urmatoarele:
„Reprezentanţii opoziţiei urmăresc campania din PDL cu real interes şi cântăresc pragmatic şansele viitoare ale democraţilor în funcţie de învingător. Surse din USL au declarat pentru gândul că analiza USL dă cele mai mari şanse de reuşită lui Emil Boc, varianta care convine, de altfel, cel mai mult opoziţiei. "El este calul de bătaie şi este evident că ne convine să rămână, în continuare, preşedinte. Nici ai lui - marea majoritate - nu-l mai vor, iar realegerea sa, sub presiunea Cotroceniului, va crea o nemulţumire şi mai mare în partid", susţin sursele amintite. Acestea mai spun că strategia susţinătorilor lui Emil Boc, de decredibilizare a lui Blaga, prin asocierea imaginii sale cu cea a mogulilor şi a liderilor opoziţiei, a fost total greşită. "Insistenţa pe o idee de genul "opoziţiei i-ar conveni să iasă Blaga, pentru că Boc le încurcă socotelile", se va întoarce ca un bumerang împotriva lor".
Boc, în topul "alegătorilor" USL
Cei mai mulţi dintre politicienii aflaţi în opoziţie nu se sfiesc să-şi recunoască această opţiune, motivând fără echivoc faptul că Emil Boc şi imaginea sa politică, serios "şifonată" în ultima perioadă, "va cântări mult, în sens negativ, în viitoarea campanie".
Astfel, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, spune că nu-l trage inima "să voteze" vreunul dintre candidaţi, dar că, practic văzând lucrurile, Boc are prima şansă. "N-aş vota pe nimeni. Cred însă că va câştiga Boc. Este omul preşedintelui. Chiar nu ştiu de ce şi-a creat o stare conflictuală cu Blaga. Nu avea niciun rost", spune pentru gândul Ion Iliescu.
De aceeaşi părere sunt şi liderul CJ Vrancea, Marian Oprişan ("Iese Boc. Eu şi cu două mâini l-aş vota. Doar el ştie ce să facă pentru ca PDL să ajungă în opoziţie"), şi senatorul Miron Mitrea ("Cu sufletul l-aş alege pe Blaga, e un tip OK. Politic, însă, pe Boc. Ce-şi poate dori mai mult opoziţia?!"), purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Moldovan ("Nu pot vota decât cu Boc. Este un om serios, onest, corect, loial. Inabordabil..."), şeful filialei PSD Bucureşti, Marian Vanghelie ("Eu zic că Boc stă foarte bine acolo unde e, la partid. Iar Blaga e bine să se ocupe de Vamă şi de Interne") şi Aura Vasile, care, foarte pragmatică în alegerea sa, susţine că "omul trebuie lăsat să-şi termine treaba" ("Cel mai important esta ca Boc să termine ceea ce a început - adică partidul").
„Surpriza "emisiunii", Teodor Paleologu, are şansa lui: Câţiva dintre opozanţi l-ar prefera la conducerea PDL pe Teodor Paleologu. Deşi, la prima vedere, opţiunea lor pare una maliţioasă şi cu conotaţii ironice, din punct de vedere politic aceştia consideră, fără o motivaţie explicită însă, că alegerea sa ar fi în favoarea USL, tipul de politician pe care îl reprezintă fostul ministru fiind total diferit faţă de linia generală a partidului.
De exemplu, senatorul Ilie Sârbu spune pentru gândul că preferă surpriza întrecerii. "Eu votez cu Paleologu. Nu vă luaţi după aparenţe. Dincolo de ele se află un om cult, instruit - un filozof". Şi secretarul general, Liviu Dragnea, pariază pe acelaşi "porumbel". "Ca să fiu scurt, eu votez cu Paleologu. Este o surpriză absolută", spune Dragnea.
Cotroceniul bate Modroganul:Există însă şi politicieni care susţin că le e "egal" cine va fi alesul partidului, întrucât acesta oricum nu se conduce din Modrogan. Deputatul Robert Negoiţă e convins că se face prea mult zgomot pentru nimic şi că întrecerea nu are o miză reală. "Nu contează cine conduce din Modrogan, pentru că tot Traian Băsescu conduce de la Cotroceni. Dar indiferent de cine conduce, cel mai bine îi stă PDL-ului în opoziţie" spune el. Şi liderul deputaţilor PSD, Mircea Duşa, este de aceeaşi părere. "Nu contează. Amândoi sunt conduşi de Băsescu", a afirmat acesta."Facă-se voia lor. Pe noi nu ne interesează"
Nu lipsesc nici politicienii total detaşaţi de miza alegerilor pedeliste. Unul dintre ei este şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, care nu se bagă la joc. "Mi-e indiferent, nu mă interesează ce se-ntâmplă în acel partid. Nu există", declară el ferm. Senatorul liberal Cristian Ţopescu merge pe un X solist, în partida Blaga-Boc. "Nu prefer pe nimeni. Din punctul meu de vedere e meci nul". Colegul său de cameră şi de partid, Cristian David, este, însă, convins că nimic nu mai poate schimba soarta PDL. "Indiferent de cine va fi preferat, vulnerabilitatea partidului în alegeri este aceeaşi. Un nume nu schimbă situaţia în care se află PDL".
Opoziţia nu-l vrea pe Blaga
„Contrar părerii celor care susţin "moţiunea Boc", nimeni din opoziţie nu-l preferă, din punct de vedere politic, pe Vasile Blaga. Singurul care îşi nuanţează răspunsul pe această temă rămâne liderul PSD, Victor Ponta. Acesta a evitat un răspuns tranşant, reiterând previziunile sale mai vechi. "Din punct de vedere politic, nu am preferinţe. Toţi sunt o apă şi-un pământ. Dar am mai spus-o: PDL-ul lui Blaga, îl văd în banca opoziţiei; PDL-ul lui Boc, îl văd în banca tribunalului".( Gandul)
Cu referire la candidaturile pentru functiile de conducere:
„Cu patru zile înainte de congresul care va desemna noua conducere a PDL, comisia pentru alegerile interne a validat lista candidaturilor la funcţiile de vârf din cadrul partidului. Pe lângă cele trei candidaturi la şefia PDL, (Boc, Blaga şi Paleologu), şapte democrat-liberali se vor înfrunta pentru unul dintre cele patru posturi de prim-vicepreşedinte: trei din tabăra Boc (Roberta Anastase, Gheorghe Flutur, Teodor Baconschi), trei din gruparea lui Blaga (Sorin Frunzăverde, Cristian Boureanu şi Constantin Ostaficiuc), plus candidatul la preşedinţie, Theodor Paleologu.
39 de candidaţi s-au înscris pentru unul din cele 15 posturi de vicepreşedinte. Printre aceştia se numără şase miniştri: Elena Udrea (Turism), Anca Boagiu (Transporturi), Traian Igaş (Interne), Theodor Baconschi (Externe), Daniel Funeriu (Educaţie), Ion Ariton (Economie). În ceea ce priveşte statistica pe tabere, situaţia este şi aici echilibrată, 18 candidaţi sunt de partea lui Blaga, iar 16 candidaţi în tabăra lui Boc, în timp ce cinci candidaţi afişează o poziţie neutră.
Funcţia de secretar general este dorită de către trei lideri ai PDL: preşedintele Organizaţiei Buzău, Cezar Preda, susţinător al lui Blaga, şeful filialei Bistriţa-Năsăud, Ioan Oltean, semnatar al moţiunii lui Boc, şi preşedintele Organizaţiei de Femei a PDL, deputatul Sulfina Barbu.

Gândul prezintă candidaţii la funcţiile care vor alcătui noul Birou Permanent al democrat-liberalilor. Citiţi mai jos cine sunt aceştia.
„Cum se va vota la congres. Care e varianta de compromis între Boc şi Blaga.
O dată intrate în linie dreaptă, alegerile din PDL mai au oficial o singură necunoscută: modalitatea în care se va derula votul din acest weekend. Disputa legată de prezentarea la urne are ca miză influenţa pe care cele două tabere principale o pot folosi asupra delegaţilor. Aflat la capătul unei campanii în care a încercat să atragă de partea sa majoritatea liderilor de filiale, premierul Emil Boc cere răspicat aplicarea modalităţii de vot pe organizaţii judeţene. Conform dorinţei premierului, exprimarea votului ar urma să se facă, pe rând, organizaţie cu organizaţie, astfel încât delegaţii să fie grupaţi la urne în funcţie de judeţul din care provin. Împotriva acestei practici este însă Vasile Blaga care doreşte ca votul să fie exprimat în ordine alfabatică, astfel încăt să fie eliminate posibilele presiuni din partea liderilor de organizaţii.
Cele două părţi au avut o primă confruntare pe această temă în Biroul Permanent din această săptămână. Surse participante la discuţii au precizat pentru gândul că premierul a respins din start varianta votului alfabetic, argumentând că alegerile pe filiale au stat şi la baza precedentului congres. Deşi nu a avut un schimb de replici direct cu Vasile Blaga, Boc a fost contrat de către deputatul Cătălin Croitoru care i-a reproşat premierului lipsa de fair-play.
Soluţia pentru împăcarea celor două tabere a venit din partea Sulfinei Barbu, preşedintele comisiei pentru alegerile interne, care a propus o variantă mixtă: organizarea votului pe grupe a câte trei judeţe, în interiorul cărora opţiunile să fie exprimate în ordine alfabetică. Acceptată în principiu în interiorul Biroului Permanent, propunerea Sulfinei Barbu urmează să fie rediscutată, miercuri, în şedinţa finală a comisiei.
Cum se va desfăşura votul?
„Cert este că pentru Convenţia Naţională ce va avea loc la Palatul Parlamentului vor exista 15 secţii de votare şi 26 de urne. Pregătirea sălii pentru congres a început încă de marţi, organizatorii trasând o schemă simplă: pentru a vota, delegaţii se vor deplasa înspre spatele sălii "Alexandru Ioan Cuza", iar după exprimarea opţiunii vor părăsi încăperea prin Sala "I.G. Duca". Urnele vor fi transparente, iar în dreptul acestora va fi postat câte un membru din partea moţiunilor concurente. Pentru fiecare vot introdus în urnă este destinat în medie un minut, estimându-se că durata unui tur va atinge o oră.
Candidaţi la Convenţia Naţională a PDL:
Preşedinte:
1.Emil Boc
2.Vasile Blaga
3.Theodor Paleologu
Prim-vicepreşedinte:
1. Roberta Alma Anastase
2. Cristian Boureanu
3. Gheorghe Flutur
4. Sorin Frunzăverde
5. Constantin Ostaficiuc
6. Teodor Baconschi
7. Theodor Paleologu
Secretar general:
1. Cezar Preda
2. Ioan Oltean
3. Sulfina Barbu
Secretar general pe regiuni:
Vest:
1. Lucian Bode
2. Simion Iancu
3. Alin Popoviciu
Moldova:
1. Gabriel Berca
2. Marius Rogin
Sud:
1. Gheorghe Albu
2. Bogdan Cantaragiu
3. Ştefan Pirpiliu
4. Florin Popescu
Vicepreşedinţi:
1. Gheorghe Albu
2. Ion Ariton
3. Theodor Baconschi
4. Viorel Riceard Badea
5. Mircea Banias
6. Sulfina Barbu
7. Gabriel Berca
8. Anca Boagiu
9. William Brânză
10. Costică Canacheu
11. Cătălin Croitoru
12. Dorin Florea
13. Daniel Funeriu
14. Mircea Hava
15. Traian Igaş
16. Dănuţ Liga
17. Monica Macovei
18. Marian Jean Marinescu
19. Ioan Oltean
20. Theodor Paleologu
21. Petru Filip
22. Mihaela Popa
23. Florin Popescu
24. Cezar Preda
25. Silviu Prigoană
26. Radu F. Alexandru
27. Romeo Raicu
28. Marian Rasaliu
29. CristianRădulescu
30. George Scripcaru
31. Mihai Stănişoară
32. Mihaela Şandru
33. Gheorghe Ştefan
34. Victor Tarhon
35. Mircea Toader
36. Raluca Turcan
37. Elena Udrea
38. Darius Vâlcov
39. Sever Voinescu

Secretari executivi:

1. Mircea Andrei
2. Nicolae Anghel
3. Ion Ariton
4. Riceard Badea
5. Adrian Bădulescu
6. William Brânză
7. Nicolae Ciucă
8. Cătălin Croitoru
9. Florin David
10. Constantin Dumitriu
11. Dorin Florea
12. Daniel Humeniuc
13. Traian Igaş
14. Ion Neli
15. Dănuţ Liga
16. Marian Jean Marinescu
17. Liuţă Mihalea
18. Călin Murg
19. Răzvan Murgeanu
20. Brânduşa Novac
21. Theodor Paleologu
22. Nicuşor Păduraru
23. Mihaela Popa
24. Marian Rasaliu
25. Cristache Rădulescu
26. Cristian Rădulescu
27. Mihaela Şandru
28. Gheorghe Ştefan
29. Victor Tarhon
30. Mircea Toader
31. Cristina Trăilă
32. Raluca Turcan
33. Iulian Vladu
Privind pozitionarea in lupta pentru sefia PDL un sondaj CSOP reda urmatoarele:
”Vasile Blaga este preferat de către democrat-liberali pentru funcţia de preşedinte al partidului, fiind cotat cu 44% din voturi, arată un sondaj intern realizat la comanda PDL. Emil Boc ar obţine 36% din voturi, în timp ce Theodor Paleologu ar înregistra doar şase procente.
Cercetarea realizată, în perioada 2-8 mai, pe un eşantion de 1060 de persoane îl indică pe actualul secretar general cu un strâns avantaj şi în ceea ce priveşte încrederea în rândul populaţiei. Conform sondajului realizat de CSOP, Vasile Blaga este cotat cu 52% la capitolul încrederea în personalităţi politice, în timp ce Emil Boc figurează pe poziţia imediat următoare cu 51%. Din rândul candidaţilor la funcţia de prim-vicepreşedinte, Roberta Anastase este cotată cu 24% încredere din partea electoratului, Gheorghe Flutur, cu 26%, Sorin Frunzăverde, cu 17%, iar Theodor Paleologu, cu 25%.”(Gandul)
Despre anume dezertari Inpolitics anunta:
„Pesediștii așteaptă cu înfrigurare alegerile din PDL în speranța de a-și mări zestrea de parlamentari cu 15 senatori și deputați pedeliști, dacă buldogul Vasile Blaga va fi învins, la Congres, de premierul Emil Boc, afirmă surse social-democrate pentru Inpolitics.
Sursele citate au dezvăluit că nu mai puțin de 15 parlamentari PDL și-au manifestat intenția de a trece în barca social-democrată dacă primul ministru îl va surclasa pe secretarul general al pedeliștilor în bătălia finală pentru șefia formațiunii. De altfel, principala teamă a susținătorilor lui Blaga este marginalizarea pe linie de partid, la care se așteaptă cu toți sub un nou mandat de conducere exercitat de Emil Boc, mai ales că un eșec al actualului secretar general îl va lăsa cu statutul de simplu membru. (R.G.)”
Fostul consilier S. Lazaroiu considera: „Fostul consilier prezidential Sebastian Lazaroiu a declarat duminica seara, la Realitatea TV, ca la alegerile din PDL ar fi trebuit sa se mearga pe principiul "invingatorul ia totul", intrucat partidul va intra in urmatorul an intr-o confruntare electorala foarte dura, transmite DC News.
"Ar fi trebuit sa se mearga pe principiul ‘castigatorul ia tot’, pentru ca ai nevoie de o echipa care sa nu fie parazitata de niciun fel de tensiuni(...) Invinsul astepta un an, pentru ca cel mai probabil daca noua conducere nu castiga alegerile din 2012 va fi schimbata", a declarat Sebastian Lazaroiu.
Pe de alta parte, acesta a remarcat faptul ca in ambele echipe ale celor doi candidati principali pentru sefia PDL, Vasile Blaga si Emil Boc, exista oameni care pot castiga voturi la alegerile din interior si alti oameni care ar putea sa atraga voturi de la electorat.”