Desi în Romania nu se poate vorbi de un vot uninominal autentic, se poate spune că noul sistem electoral este un pas înainte şi aduce o serie de îmbunătăţiri în raport cu ceea ce a reprezentat până de curând sistemul de vot.
Noul sistemul electoral aduce imbunatatiri in cateva aspecte de maxim interes pentru public:
-modalitatea de vot este mai simpla - deci mai rapid de aplicat si mai usor de administrat;
este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor;
-este atractiv pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile partidelor. Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa le medieze relatia cu statul si pot alege candidatul pe care il prefera fara a acorda sprijin si unei liste de candidati care nu il intereseaza. Aici se va vedea maniera în care unele partide au înţeles sa desemneze oameni de calibru, nepătaţi, cu o pregătire profesională, care au o imagine pozitivă în comunitatea respectivă şi care au reuşit să se afirme prin anumite realizări;
-ofera alegatorilor posibilitatea de a-l sanctiona pe reprezentantul care i-a dezamagit. Partidul acestuia poate ramane la putere daca politicle propuse de acesta se bucura de increderea alegatorilor, dar fara parlamentarul care i-a dezamagit pe alegatorii sai. De aceea este de neânţeles cum anumite partide aduc în prim-planul vieţii politice oameni nu neapărat compromişi, dar care au o imagine negativă.(se va vedea curând acest lucru, dar va fi prea târziu).
Pentru a exemplifica modul de atribuire a mandatelor în noul sistem electoral, vom lua ca exemplu un judeţ fictiv în care urmează să fie aleşi 5 senatori şi 10 mandate de deputaţi. Vom vedea în cele ce urmează cum se desfăşoară procesul de atribuire a mandatelor de senator. În acest judeţ, au propus candidaţi 4 partide şi toate cele 4 partide au depăşit pragul electoral de 5% la nivel naţional. Rezultatele fiecărui partid, la nivel de colegiu pentru alegerea Senatului, sunt după cum urmează (deşi tabelul conţine pe rânduri partidele, se înţelege că voturile din tabel reprezintă voturi acordate candidaţilor partidului respectiv din fiecare colegiu):
(voturi)
Colegiul 1
Colegiul 2
Colegiul 3
Colegiul 4
Colegiul 5
Total partid
Partidul A
8.989
9.949
10.742
9.896
12.243
51.819
Partidul B
2.965
3.238
4.975
3.679
3.420
18.277
Partidul C
5.165
5.641
13.383
10.936
15.076
50.201
Partidul D
2.264
2.385
1.704
1.395
1.875
9.623
Total colegiu
19.383
21.213
30.804
25.906
32.614
Tabel 1. Rezultatele partidelor la nivelul circumscripţiei (jueţului)
O dată stabilite de către Biroul Electoral Central (BEC) partidele politice care au depăşit pragul electoral la nivel naţional, următoarea etapă are loc la nivelul circumscripţiei electorale (adică la nivel de judeţ). Atfel, Biroul Electoral de Circumscripţie stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei electorale (judeţului), prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali care depăşesc pragul electoral la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie electorală (art. 48, alin. 3). Pentru judeţul nostru, în cazul Senatului, acest coeficient este:
-modalitatea de vot este mai simpla - deci mai rapid de aplicat si mai usor de administrat;
este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor;
-este atractiv pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile partidelor. Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa le medieze relatia cu statul si pot alege candidatul pe care il prefera fara a acorda sprijin si unei liste de candidati care nu il intereseaza. Aici se va vedea maniera în care unele partide au înţeles sa desemneze oameni de calibru, nepătaţi, cu o pregătire profesională, care au o imagine pozitivă în comunitatea respectivă şi care au reuşit să se afirme prin anumite realizări;
-ofera alegatorilor posibilitatea de a-l sanctiona pe reprezentantul care i-a dezamagit. Partidul acestuia poate ramane la putere daca politicle propuse de acesta se bucura de increderea alegatorilor, dar fara parlamentarul care i-a dezamagit pe alegatorii sai. De aceea este de neânţeles cum anumite partide aduc în prim-planul vieţii politice oameni nu neapărat compromişi, dar care au o imagine negativă.(se va vedea curând acest lucru, dar va fi prea târziu).
Pentru a exemplifica modul de atribuire a mandatelor în noul sistem electoral, vom lua ca exemplu un judeţ fictiv în care urmează să fie aleşi 5 senatori şi 10 mandate de deputaţi. Vom vedea în cele ce urmează cum se desfăşoară procesul de atribuire a mandatelor de senator. În acest judeţ, au propus candidaţi 4 partide şi toate cele 4 partide au depăşit pragul electoral de 5% la nivel naţional. Rezultatele fiecărui partid, la nivel de colegiu pentru alegerea Senatului, sunt după cum urmează (deşi tabelul conţine pe rânduri partidele, se înţelege că voturile din tabel reprezintă voturi acordate candidaţilor partidului respectiv din fiecare colegiu):
(voturi)
Colegiul 1
Colegiul 2
Colegiul 3
Colegiul 4
Colegiul 5
Total partid
Partidul A
8.989
9.949
10.742
9.896
12.243
51.819
Partidul B
2.965
3.238
4.975
3.679
3.420
18.277
Partidul C
5.165
5.641
13.383
10.936
15.076
50.201
Partidul D
2.264
2.385
1.704
1.395
1.875
9.623
Total colegiu
19.383
21.213
30.804
25.906
32.614
Tabel 1. Rezultatele partidelor la nivelul circumscripţiei (jueţului)
O dată stabilite de către Biroul Electoral Central (BEC) partidele politice care au depăşit pragul electoral la nivel naţional, următoarea etapă are loc la nivelul circumscripţiei electorale (adică la nivel de judeţ). Atfel, Biroul Electoral de Circumscripţie stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei electorale (judeţului), prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali care depăşesc pragul electoral la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie electorală (art. 48, alin. 3). Pentru judeţul nostru, în cazul Senatului, acest coeficient este:
Q=129.920/5=25.984
Acest coeficient poate fi interpretat şi ca numărul de voturi necesare pentru câştigarea unui mandat.
Pasul următor constă în împărţirea numărului de voturi obţinute de fiecare partid la nivelul circumscripţiei la coeficientul electoral, reţinându-se partea întreagă, nerotunjită a câtului. Acest număr reprezintă numărul de mandate repartizate de către Biroul Electoral de Circumscripţie competitorului electoral la nivelul circumscripţiei electorale în prima etapă de repartizare a mandatelor. Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, precum şi mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripţie se comunică Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel naţional.
În judeţul nostru, situaţia se prezintă astfel:
Voturi
Cât (Col1 / Q)
Rest (Col1 - Col2 x Q)
Mandate (egal cu Col2)
Col1
Col2
Col3
Col4
Partidul A
51.819
1
25.835
1
Partidul B
18.277
0
4.975
0
Partidul C
50.201
1
13.383
1
Partidul D
9.623
0
1.704
0
Total
129.920
—
—
2Tabel 2. Câturi, resturi şi mandate atribuite în faza de la nivelul circumscripţiei
Astfel, observăm că în judeţul nostru se vor atribui 2 mandate în prima fază şi celalte 3 mandate în faza de la nivel naţional. Trebuie menţionat că, deşi am stabilit deja că partidele A şi C vor lua câte un mandat, nu este încă stabilit care dintre candidaţi vor primi mandatele respective. Pentru faza de atribuire a mandatelor la nivel naţional, se efectuează o serie de operaţiuni pe baza resturilor rămase de la nivelul circumscripţiei, descrise în art. 48, .alin. 6 din lege. Calculele efectuate reprezintă o aplicare a metodei d'Hondt de atribuire a mandatelor într-un sistem electoral proporţional, metodă care era folosită şi de sistemul cu vot pe listă folosit în România până în 2004. În urma acestei operaţiuni, pe care nu o putem efectua în cadrul unei exemplificări cu un singur judeţ obţinem numărul de mandate ce revin fiecărui partid din cele care nu au putut fi atribuite la nivel de circumscripţie (judeţ). Trebuie apoi să stabilim în care dintre circumscripţii vor fi atribuite mandatele rezultate în urma operaţiunii de mai sus. Pentru acest lucru se calculează un repartitor de circumscripţie (art. 48, alin. 7). Acest repartitor de circumscripţie ne va indica către ce circumscripţii (judeţe) se vor îndrepta mandatele atribuite partidului la nivel naţional, urmând apoi ca Birourile Electorale de Circumscripţie să atribuie mandatele candidaţilor din colegii, după cum vom vedea mai jos. Pentru a continua exemplul, să presupunem că situaţia se prezintă astfel:
Mandate atribuite în faza la nivel de circumscripţie (judeţ)
Mandate atribuite în faza la nivel naţional
Total mandate în circumscripţie
Partidul A
1
2
3
Partidul B
0
0
0
Partidul C
1
1
2
Partidul D
0
0
0
Total
2
3
5
Tabel 3. Mandate atribuite în faza de la nivel naţional şi totalul mandatelor
Observăm că în judeţul nostru vor primi mandate doar două partide, A şi C. Partidele B şi D nu vor primi nici un mandat în judeţul nostru, dar voturile strânse de candidaţii lor în circumscripţie nu sunt pierdute. Ele au fost folosite pentru a calcula numărul de mandate cuvenit celor două partide la nivel naţional. Aceste mandate vor fi atribuite către candidaţii celor două partide care au înregistrat scoruri mai bune în alte circumscripţii.
Altfel spus. chiar dacă pare că în judeţul nostru 21,47% dintre alegători nu sunt reprezentaţi (adică cei care au votat cu partidul B sau partidul D), acest lucru este o consecinţă a proporţionalităţii sistemului la nivel naţional. Deşi într-un judeţ electoratul unui partid poate părea dezavantajat, acesta (electoratul) este reprezentat proporţional la nivel naţional.
Aceste situaţii contra-intuitive sunt o consecinţă firească a dezideratului de a avea o reprezentare proporţională la nivel naţional.
Ajunşi în acest punct mai avem de făcut un singur pas pentru a stabili cine sunt reprezentanţii cetăţenilor din judeţul nostru. Trebuie să stabilim căror candidaţi atribuim cele 3 mandate cuvenite partidului A şi cele 2 mandate cuvenite partidului C. Pentru aceasta, alcătuim o listă ordonată cu toţi candidaţii, dispuşi în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective. Aceste raporturi se calculează până la a opta zecimală inclusiv (art. 48, alin. 12). Pentru judeţul nostru, lista arată astfel:
Candidat
Colegiu
Număr voturi
Raport
Partidul C
Colegiul 5
15.076
0.00058020
Partidul C
Colegiul 3
13.383
0.00051505
Partidul A
Colegiul 5
12.243
0.00047117
Partidul C
Colegiul 4
10.936
0.00042087
Partidul A
Colegiul 3
10.742
0.00041341
Partidul A
Colegiul 2
9.949
0.00038289
Partidul A
Colegiul 4
9.896
0.00038085
Partidul A
Colegiul 1
8.989
0.00034594
Partidul C
Colegiul 2
5.641
0.00021710
Partidul C
Colegiul 1
5.165
0.00019878
Partidul B
Colegiul 3
4.975
0.00019146
Partidul B
Colegiul 4
3.679
0.00014159
Partidul B
Colegiul 5
3.420
0.00013162
Partidul B
Colegiul 2
3.238
0.00012462
Partidul B
Colegiul 1
2.965
0.00011411
Partidul D
Colegiul 2
2.385
0.00009179
Partidul D
Colegiul 1
2.264
0.00008713
Partidul D
Colegiul 5
1.875
0.00007216
Partidul D
Colegiul 3
1.704
0.00006558
Partidul D
Colegiul 4
1.395
0.00005369
Tabel 4. Ordonarea candidaţilor pe partide şi colegii, la nivelul circumscripţiei
Mandatele se atribuie în ordinea rezultată din lista de mai sus, având grijă să nu atribuim mai mult de un mandat în fiecare colegiu şi ţinând cont de numărul de mandate cuvenit fiecărui partid. Astfel, primul mandat este atribuit candidatului partidului C din colegiul nr. 5. Următorul mandat este atribuit, conform listei, candidatului partidului C din colegiul nr. 3. Următorul pe listă este candidatul partidului A din colegiul nr. 5, dar în colegiul nr. 5 am atribuit deja un mandat candidatului partidului C, deci mergem mai departe. Următoare poziţie din listă reprezintă candidatul partidului C din colegiul nr. 4, dar partidul C a primit deja cele 2 mandate cuvenite. Urmează candidatul partidului A din colegiul nr. 3, dar şi în acest colegiu am atribuit deja un mandat către candidatul partidului C. Astfel, cele 3 mandate cuvenite partidului A vor fi atribuite, conform următoarelor 3 poziţii din listă, candidaţilor acestui partid din colegiile nr. 2, 4 şi 1.Iată mai jos tabelul de la începutul prezentării noastre, conţinând voturile fiecărui candidat, unde am subliniat acei candidaţi care primesc mandat:
(voturi)
Colegiul 1
Colegiul 2
Colegiul 3
Colegiul 4
Colegiul 5
Partidul A
8.989
9.949
10.742
9.896
12.243
Partidul B
2.965
3.238
4.975
3.679
3.420
Partidul C
5.165
5.641
13.383
10.936
15.076
Partidul D
2.264
2.385
1.704
1.395
1.875
Tabelul 5. Câştigătorii mandatelor şi numărul de voturi câştigate de fiecare candidat
Observăm şi la nivel de circumscripţie o situaţie similară celei de la nivel naţional, în care se pare că reprezentarea nu este cea pe care am intuit-o. Totuşi, dacă ne uitam cu atenţie, vedem că situaţia este „corectă" dacă avem în vedere imaginea de ansamblu de la nivelul circumscripţiei (judeţului).
De exemplu, în colegiul nr. 4, cele mai multe voturi sunt strânse de către candidatul partidului C (10.926 voturi), dar mandatul este atribuit candidatului partidului A (9.896 voturi). La nivel de colegiu ne pare injust, dar dacă privim toate colegiile din circumscripţie, observăm ca partidul C va primi cele două mandate în colegiile unde candidaţii săi au primit 13.383 voturi, respectiv 15.076 voturi. Cu alte cuvinte, în cazul partidului C, primesc mandate candidaţii care strâng mai multe voturi (deci se bucură de un sprijin electoral mai larg) în detrimentul colegilor lor de partid care strâng mai puţine voturi, deşi sunt mai bine plasaţi în colegiu.
În cazul partidului A observăm însă o situaţie opusă, în care candidaţii cei mai bine plasaţi (din colegiile nr. 3 şi 5) nu primesc mandat. Acest lucru se datorează faptului că în colegiile respective candidaţii partidului C sunt mult mai bine plasaţi decât cei ai partidului A.
La nivelul circumscripţiei, alegătorii sunt repezentaţi ţinându-se însă cont de numărul de mandate cuvenit fiecărui partid. Interpretând raporturile din tabelul nr. 4 ca fracţiuni de mandat câştigate de fiecare candidat, constatăm că mandatele vor fi atribuite acelor candidaţi care obţin „cât mai mult" dintr-un mandat la nivelul circumscripţiei.
Acest coeficient poate fi interpretat şi ca numărul de voturi necesare pentru câştigarea unui mandat.
Pasul următor constă în împărţirea numărului de voturi obţinute de fiecare partid la nivelul circumscripţiei la coeficientul electoral, reţinându-se partea întreagă, nerotunjită a câtului. Acest număr reprezintă numărul de mandate repartizate de către Biroul Electoral de Circumscripţie competitorului electoral la nivelul circumscripţiei electorale în prima etapă de repartizare a mandatelor. Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, precum şi mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripţie se comunică Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel naţional.
În judeţul nostru, situaţia se prezintă astfel:
Voturi
Cât (Col1 / Q)
Rest (Col1 - Col2 x Q)
Mandate (egal cu Col2)
Col1
Col2
Col3
Col4
Partidul A
51.819
1
25.835
1
Partidul B
18.277
0
4.975
0
Partidul C
50.201
1
13.383
1
Partidul D
9.623
0
1.704
0
Total
129.920
—
—
2Tabel 2. Câturi, resturi şi mandate atribuite în faza de la nivelul circumscripţiei
Astfel, observăm că în judeţul nostru se vor atribui 2 mandate în prima fază şi celalte 3 mandate în faza de la nivel naţional. Trebuie menţionat că, deşi am stabilit deja că partidele A şi C vor lua câte un mandat, nu este încă stabilit care dintre candidaţi vor primi mandatele respective. Pentru faza de atribuire a mandatelor la nivel naţional, se efectuează o serie de operaţiuni pe baza resturilor rămase de la nivelul circumscripţiei, descrise în art. 48, .alin. 6 din lege. Calculele efectuate reprezintă o aplicare a metodei d'Hondt de atribuire a mandatelor într-un sistem electoral proporţional, metodă care era folosită şi de sistemul cu vot pe listă folosit în România până în 2004. În urma acestei operaţiuni, pe care nu o putem efectua în cadrul unei exemplificări cu un singur judeţ obţinem numărul de mandate ce revin fiecărui partid din cele care nu au putut fi atribuite la nivel de circumscripţie (judeţ). Trebuie apoi să stabilim în care dintre circumscripţii vor fi atribuite mandatele rezultate în urma operaţiunii de mai sus. Pentru acest lucru se calculează un repartitor de circumscripţie (art. 48, alin. 7). Acest repartitor de circumscripţie ne va indica către ce circumscripţii (judeţe) se vor îndrepta mandatele atribuite partidului la nivel naţional, urmând apoi ca Birourile Electorale de Circumscripţie să atribuie mandatele candidaţilor din colegii, după cum vom vedea mai jos. Pentru a continua exemplul, să presupunem că situaţia se prezintă astfel:
Mandate atribuite în faza la nivel de circumscripţie (judeţ)
Mandate atribuite în faza la nivel naţional
Total mandate în circumscripţie
Partidul A
1
2
3
Partidul B
0
0
0
Partidul C
1
1
2
Partidul D
0
0
0
Total
2
3
5
Tabel 3. Mandate atribuite în faza de la nivel naţional şi totalul mandatelor
Observăm că în judeţul nostru vor primi mandate doar două partide, A şi C. Partidele B şi D nu vor primi nici un mandat în judeţul nostru, dar voturile strânse de candidaţii lor în circumscripţie nu sunt pierdute. Ele au fost folosite pentru a calcula numărul de mandate cuvenit celor două partide la nivel naţional. Aceste mandate vor fi atribuite către candidaţii celor două partide care au înregistrat scoruri mai bune în alte circumscripţii.
Altfel spus. chiar dacă pare că în judeţul nostru 21,47% dintre alegători nu sunt reprezentaţi (adică cei care au votat cu partidul B sau partidul D), acest lucru este o consecinţă a proporţionalităţii sistemului la nivel naţional. Deşi într-un judeţ electoratul unui partid poate părea dezavantajat, acesta (electoratul) este reprezentat proporţional la nivel naţional.
Aceste situaţii contra-intuitive sunt o consecinţă firească a dezideratului de a avea o reprezentare proporţională la nivel naţional.
Ajunşi în acest punct mai avem de făcut un singur pas pentru a stabili cine sunt reprezentanţii cetăţenilor din judeţul nostru. Trebuie să stabilim căror candidaţi atribuim cele 3 mandate cuvenite partidului A şi cele 2 mandate cuvenite partidului C. Pentru aceasta, alcătuim o listă ordonată cu toţi candidaţii, dispuşi în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective. Aceste raporturi se calculează până la a opta zecimală inclusiv (art. 48, alin. 12). Pentru judeţul nostru, lista arată astfel:
Candidat
Colegiu
Număr voturi
Raport
Partidul C
Colegiul 5
15.076
0.00058020
Partidul C
Colegiul 3
13.383
0.00051505
Partidul A
Colegiul 5
12.243
0.00047117
Partidul C
Colegiul 4
10.936
0.00042087
Partidul A
Colegiul 3
10.742
0.00041341
Partidul A
Colegiul 2
9.949
0.00038289
Partidul A
Colegiul 4
9.896
0.00038085
Partidul A
Colegiul 1
8.989
0.00034594
Partidul C
Colegiul 2
5.641
0.00021710
Partidul C
Colegiul 1
5.165
0.00019878
Partidul B
Colegiul 3
4.975
0.00019146
Partidul B
Colegiul 4
3.679
0.00014159
Partidul B
Colegiul 5
3.420
0.00013162
Partidul B
Colegiul 2
3.238
0.00012462
Partidul B
Colegiul 1
2.965
0.00011411
Partidul D
Colegiul 2
2.385
0.00009179
Partidul D
Colegiul 1
2.264
0.00008713
Partidul D
Colegiul 5
1.875
0.00007216
Partidul D
Colegiul 3
1.704
0.00006558
Partidul D
Colegiul 4
1.395
0.00005369
Tabel 4. Ordonarea candidaţilor pe partide şi colegii, la nivelul circumscripţiei
Mandatele se atribuie în ordinea rezultată din lista de mai sus, având grijă să nu atribuim mai mult de un mandat în fiecare colegiu şi ţinând cont de numărul de mandate cuvenit fiecărui partid. Astfel, primul mandat este atribuit candidatului partidului C din colegiul nr. 5. Următorul mandat este atribuit, conform listei, candidatului partidului C din colegiul nr. 3. Următorul pe listă este candidatul partidului A din colegiul nr. 5, dar în colegiul nr. 5 am atribuit deja un mandat candidatului partidului C, deci mergem mai departe. Următoare poziţie din listă reprezintă candidatul partidului C din colegiul nr. 4, dar partidul C a primit deja cele 2 mandate cuvenite. Urmează candidatul partidului A din colegiul nr. 3, dar şi în acest colegiu am atribuit deja un mandat către candidatul partidului C. Astfel, cele 3 mandate cuvenite partidului A vor fi atribuite, conform următoarelor 3 poziţii din listă, candidaţilor acestui partid din colegiile nr. 2, 4 şi 1.Iată mai jos tabelul de la începutul prezentării noastre, conţinând voturile fiecărui candidat, unde am subliniat acei candidaţi care primesc mandat:
(voturi)
Colegiul 1
Colegiul 2
Colegiul 3
Colegiul 4
Colegiul 5
Partidul A
8.989
9.949
10.742
9.896
12.243
Partidul B
2.965
3.238
4.975
3.679
3.420
Partidul C
5.165
5.641
13.383
10.936
15.076
Partidul D
2.264
2.385
1.704
1.395
1.875
Tabelul 5. Câştigătorii mandatelor şi numărul de voturi câştigate de fiecare candidat
Observăm şi la nivel de circumscripţie o situaţie similară celei de la nivel naţional, în care se pare că reprezentarea nu este cea pe care am intuit-o. Totuşi, dacă ne uitam cu atenţie, vedem că situaţia este „corectă" dacă avem în vedere imaginea de ansamblu de la nivelul circumscripţiei (judeţului).
De exemplu, în colegiul nr. 4, cele mai multe voturi sunt strânse de către candidatul partidului C (10.926 voturi), dar mandatul este atribuit candidatului partidului A (9.896 voturi). La nivel de colegiu ne pare injust, dar dacă privim toate colegiile din circumscripţie, observăm ca partidul C va primi cele două mandate în colegiile unde candidaţii săi au primit 13.383 voturi, respectiv 15.076 voturi. Cu alte cuvinte, în cazul partidului C, primesc mandate candidaţii care strâng mai multe voturi (deci se bucură de un sprijin electoral mai larg) în detrimentul colegilor lor de partid care strâng mai puţine voturi, deşi sunt mai bine plasaţi în colegiu.
În cazul partidului A observăm însă o situaţie opusă, în care candidaţii cei mai bine plasaţi (din colegiile nr. 3 şi 5) nu primesc mandat. Acest lucru se datorează faptului că în colegiile respective candidaţii partidului C sunt mult mai bine plasaţi decât cei ai partidului A.
La nivelul circumscripţiei, alegătorii sunt repezentaţi ţinându-se însă cont de numărul de mandate cuvenit fiecărui partid. Interpretând raporturile din tabelul nr. 4 ca fracţiuni de mandat câştigate de fiecare candidat, constatăm că mandatele vor fi atribuite acelor candidaţi care obţin „cât mai mult" dintr-un mandat la nivelul circumscripţiei.
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu