CALITATEA ACTULUI EDUCAȚIONAL SI CALITATEA SPAȚIULUI EDUCAȚIONAL. EVENIMENT UNIC IN ROMANIA

Este unanim recunoscut între specialiști, că problematica educației este una complexă, care implică luarea în atenție a unor factori, care pot contribui la o reformare profundă a acestui domeniu vital pentru societatea viitorului.

Între factorii, căruia i se acordă prea puțina atenție, se înscrie factorul legat de spațiul educațional.

Cred că pentru prima dată în România a fost dezbătută  calitatea spațiului educațional în sensul propriu al cuvântului, în cadrul forumului internațional Building Education, din data de 3 martie. La aceasta actiune  au participat specialiști în domeniul arhitecturii și design-ului din țară și străinătate, concluzia fiind că școlile din România nu corespund unor standarde în privința spațiului educațional.

Forumul la care am fost prezent, cred  că trebuie sa aibe efecte indeosebi în rândul celor care au puterea de decizie, începând cu nivelul guvernamental, prezidențial, administrativ central și local.

În fond ce a reprezentat acest forum? Building Education Bucharest International Forum 2016 a reunit peste 250 de invitați din 11 țări, specialiști în educație, lideri, manageri și investitori din domeniu, reprezentanți ai mediului privat și instituțional, arhitecți, furnizori de soluții și de tehnologii, care vor aborda calitatea spațiului educațional și modul în care aceasta influențează calitatea actului educațional.

Directori de grădinițe, școli, licee și colegii naționale, inspectori școlari generali, decani ai facultăților de arhitectură, rectori și prorectori ai principalelor universități din România au luat parte la cele 5 sesiuni plenare al forumului la care au fost invitați profesioniști și responsabili din educație și din arhitectură.

Prima sesiune a forumului a reprezentat un dialog dintre profesiile educației și cele ale construirii spațiului, avându-i ca invitați speciali pe Dr. Wendy Pullan, directorul Departamentului de Arhitectură al Universității Cambridge, din Marea Britanie și pe arhitectul David Green, șef al departamentului pentru învățământ superior al cunoscutei firme americane de arhitectură, Perkins+Will, înființată în 1935 și cu un portofoliu impresionant de proiecte din domeniul educației. În aceeași sesiune, Phil Baty, editorul Times Higher Education Rankings, Clasamentul Mondial al Instituţiilor de Învățământ Superior, a vorbit de la distanță  despre rolul spațiului educațional în reputația universităților, intervenție pe care toți rectorii ar  trebui să o vizualizeze.

Deosebit de interesantă a fost intervenția lui Bogdan Zaha reprezentat al unor firme cunoscute de arhitectură precum Zaha Hadid Architects sau UN Studi.  Jan Schellhof, de la UN Studio, a vorbit despre campusurile educaționale ca mici orașe creative.

Sesiunea a treia a fost dedicată liderilor școlilor internaționale: Dr. Robert Brindley, Directorul Școlii Americane, Joanne Puddy-Wells, Directorul Școlii Britanice din București și Simona Baciu, Președinte și Fondator Transylvania College din Cluj-Napoca.

Sesiunea a patra a redat 4 studii inedite de caz și colaborări de succes dintre clienți/beneficiari și arhitecți pentru construcția de școli. Au fost prezentate exemple din Finlanda, Rusia, Marea Britanie și România. Echipa din Finlanda, alcătuită de directorul școlii, Hanna Sarakorpi și arhitectul școlii, Väinö Nikkilä, au prezentat Saunalahti School sau „Școala Viitorului”, cum a numit-o mass-media internațională.

Arhitectul Șerban Țigănaș, Președintele Ordinului Arhitecților din România, în calitate de  Chairman al forumului internațional pentru calitatea spațiului educational, arăta în deschiderea lucrărilor, ,, ne propunem să investigăm relația dintre calitatea educației influențată de calitatea spațiului, relație foarte importantă. Acest lucru încercăm să îl facem cercetând ce se întâmplă în România și în alte țări. (...) Avem o sesiune interesantă în care am chemat directori, conducători ai unor școli și arhitecți care au lucrat pentru designul acestor școli pentru a vedea dacă există caracteristici speciale". El a arătat că specialiștii în domeniul arhitecturii nu sunt tocmai aceia care decid modul de execuție a modernizărilor și renovării școlilor.

"Știu că școala în care am studiat eu acum 30 de ani funcționează mult mai prost astăzi din punct de vedere spațial. Spațiile au fost închiriate pentru alte activități, curtea școlii nu mai este ce a fost pe vremuri și se închiriază pentru alți utilizatori", a spus Țigănaș, precizând că soluția ar fi punerea unor persoane calificate în poziția de decizie a programelor de intervenție pe clădiri existente sau noi, pentru a înțelege ce înseamnă un program al educației și o clădire de calitate cu arhitectură de calitate. Arhitectul a explicat că noțiunea calității spațiului educațional trebuie definită, iar un confort educațional se obține prin gândirea spațiului, echiparea și folosirea spațiului. "Concret, prin folosirea spațiului înseamnă să nu introduci într-o sală în care încap bine 10 oameni să nu introduci 20. Adică, ei trebuie să aibă lumină de calitate, aer de calitate, să existe un confort acustic. Sala de clasă să nu fie o cutie de beton care rezonează și nu auzi ce spune profesorul. Ceea ce nu se vede este calitatea aerului, ceea ce înseamnă temperatura, umiditate și oxigen. Dacă acest parametru nu este bun trebuie luate măsuri". Potrivit acestuia, astfel de neajunsuri se găsesc atât în școli, cât și în universități unde se predă despre asta. "Acolo unde se predă despre spații educaționale și nici acolo nu se găsesc aceste lucruri respectate".

Prezent la lucrările forumului, arh. David Green a arătat că spațiile educaționale au suferit modificări în ultimii 15 ani, el prezentând mai multe proiecte din SUA, Mexic, în care s-au construit cartiere educaționale.

Viorel Niculae, reprezentantul unei firme cu profil electric, a subliniat că sistemul de iluminat din sălile de clasă trebuie să fie "adaptiv și eficient", care să ajute și să stimuleze elevul, să consume puțin.

"Ar fi indicat ca și aparatajul terminal (prize, întrerupătoare) să fie antibacterian, sistemul de ventilație trebuie să existe pentru că altfel ajungem să avem o calitate a aerului foarte slabă, ceea ce duce la slăbirea capacității de concentrare. Materialele să fie rezistente la foc, izolarea termică să fie adaptată spațiului, să nu cadă, finisarea pereților să reziste în timp, terenurile de sport să se mențină pe o perioadă îndelungată", a spus Niculae.